Pe o câmpie, un balaur verde
De o mie de ani domnițe fura.
Avea un castel și acolo, probabil, le încuia.
Dar Făt-Frumos cu sabia de piatră
Fără-ntârziere fu informat,
Încălecă, ziua bună își luă și porni imediat.
Porni la luptă, păi sigur că da!

Balaurul verde de departe îl vede
Și imediat își face un plan,
Dar îl mai lasă să se apropie preț de un an.
Apoi îl înșfacă fără vorbă multă
Și-i strigă în față:
"Ce vrei, ce poftești?"
Făt-Frumos îi răspunde abil, evaziv: "Mata cine ești?"
"Cine ești dumneata?
Cine ești dumneata, spune
Cine ești dumneata? Cine te crezi?
Cine ești dumneata? Spune dom'ne, spune cine ești, da?"
Cine ești dumneata?"

Balaurul spune : "Păi eu sunt balaur
Și domnițe fur de o mie de ani,
Da-n timpul meu liber mai muncesc pe ici-colo, mai fac niște bani.
Pe ele le țin în castel, vezi bine,
Le dau drumul în curte când se încălzesc
Le dau educație, masă și casă, și le și iubesc!"
Spunea balaurul, uite-așa spunea...

"Da' mai vreau să știu", Făt-Frumos îl întreabă,
"Dacă sunt libere să facă ce vor,
Să se-organizeze, să țină ședințe, să muncească cu spor?"
"Vai, cum să nu?", balaurul spune,
"Le-am dat voie să aibă Comitet de Apel,
Când nu le place treaba cum merge, mă anunță prin el".
Spunea balaurul.

"Acum să știi", Făt-Frumos mai zice,
"Să te-omor venisem, drept să îți spun,
Dar n-o mai fac, fiindcă văd că ești un balaur bun! Bun?
Aici voi rămâne, ca să mă asigur
Că în timp nimic nu se va schimba,
Și-n ceea ce privește domnițele multe, te voi ajuta!
Să nu te gândești la ceva necinstit,
Pe poziții vom fi de egalitate
Și-n ceea ce privește domnițele multe... jumate-jumate!"
"Eu voi fura domnițe", balaurul spune,
"Iar tu în castel le vei păzi,
Productivitatea întregii-întreprinderi astfel va spori!"