Când se crăpa de ziuă
Am ascultat mierlele.
Primavara verde,
Crudă, abia trezită,
A năvălit spre cer,
Pe alei,
În mintea mea…
Ca o vrajă,
Cântecul mierlelor,
Prin noapte,
Mi-a pătruns în vene,
În visele de iarnă,
Hibernând sub pleoape,
Și a fermecat
Tot ce mai rămăsese
Din mine
Și nu se topise
Odată cu gheața…