Cand ziua cu-noaptea se-mbina ,
Si pasari se duc sa se culce,
Un sol nevazut mi-te-aduce,
Si inima de tine mi-e plina.

Si Luna ne priveste de sus,
Iar tu, te asezi langa mine;
Vorbim despre noi, despre tine,
Nu c-ar fi multe de spus.

E cald si e liniste-afara,
Un cantec tu-mi canti la ureche;
Frumoasa melodie, veche…
Compusa de mult pe o vioara.

Te-ntorci dintr-o data, fecioara,
Si pletele-ti scutura vantul,
E greu sa descrie cuvantul
Al tau chip, in lumina de seara.

Si palmele-ti pui pe-a mea fata,
Si storci tineretea din mine,
Asi spune: acum mi-e chiar bine!
Si-adorm pe-al tau san, spre dimineata.

Cand noaptea cu ziua se-mbine,
Si pasari se trezesc si zboara,
Un sol nevazut mi te fura
Dar inima de tine mi-e plina.

22/23/24 martie ‘97