Se naște omul pe acest pământ
Pe timp de ploaie,soare,când e vânt,
Pe valuri mici sau nalte el plutește,
Dar nu știe ce viața-i hărăzește.

Când e copil cu viața se răsfață,
Și-n timp pricepe multe și învață,
Dar când va deveni adult
Se va izbi de-al vieții sec tumult.


Vor fi și griji și clipe de plăcere,
Vor fi dureri și-un pic de mângâiere,
Chiar dacă lacrimi vor prelinge-al tău obraz,
Să lași în urmă clipa de necaz.

Să îți continui viața mai departe,
Și când plăceri și griji te vor desparte,
Deasupra valului să te menții plutind,
Catargul să îți fluture în vânt.