În munte strigă brazii a răcoare,
Zvârlind spre șesuri cușmele de nori.
Ãst' timp în August, rodul din ogoare
Zorește spre al toamnelor cămări.

Ici-colo-n crame doage se desfundă,
Gătind culcușuri mustului din vii,
Cu-arome ireale se inundă
Livezi de la gutuile-aurii.

Despovărați de fructe rumenite,
Valsează-n adiere crengi ușoare
Merii și peri, cu frunze-ngălbenite
Brodându-i toamnei, noile covoare

Cri-Cri e vesel, nu se sinchisește
Că zboară timpul și-i pe ducă vara,
Aleargă prin grădină și găsește
Un loc ferit să-și zdrăngăne chitara.