Și totul îmi cade pe umeri
Ca un păr lung și negru
Și din piept inima îmi cade
În urgența simțirii.

Atunci luna-mi scapără șoapte,
Mistic mi se lasă-n brațe
Uitând că te iubesc mai simplu
Decât prin litere noi .

Mai simplu decât mine te învăț,
Mai mult de-o notă te cânt
Și rapsodia nopții clare
Se dresează-n gând nebun:

Să-ți iubesc perpetuu flacăra,
Ca jăratic pâlpîind,
Sa te ating aproape biblic
ÃŽn lumea mea