Ieri a fost o zi...

Soarele a surâs câmpia
și a ars timpul
ca pe un morman de frunze
uscate,
la rădăcina butucănoasă
a unui copac...

Ieri a plouat ca vara,
ieri a plâns cu secunde;
a fulgerat cu secunde arse...

Azi,vântul împrăștie,bocind
cenușa zilei de ieri,
măturând timpul așternut
peste părul bunicului.

Azi,
azi am prins în ochi o frunza,
am în mine o secundă verde-
nu mai bate vântul...