In zilele in care
m-am abandonat
si nu m-am putut abtine,
am incercat sa ma conving
ca mai este timp…si ca va fi
si maine.

Tot atunci,
te-ai dezlipit
de langa mine;
si ai inceput sa-mi dansezi:
“ Ca nu exista
decat AZI,
CLIPA, de CLIPA, de azi!”

…….si tot atunci,
mi-am orbit privirea
pentru a nu-ti putea dansa, dansul
…….si-am plans.

Apoi,
am incercat
sa te conving
ca mai este timp…si ca va fi
si maine. Insa,
nu m-am putut abtine
si greu m-am dezlipit
de langa privirea ta,
dorindu-mi
prea mult!
…….sa-ti prind in brate dansul.

Iar in timpul ce-a urmat,
mi-ai imbratisat zilele
in care m-am abandonat
si nu m-am putut abtine…
si
mi le-ai indesat in amintiri;
te-ai dezlipit apoi
usor,
de langa mine
si mi-ai soptit:
“ E prea tarziu
ca sa-mi mai poti cuprinde cu azi,
dansul.
Pentru ca, pentru mine, a venit maine”