CONTEMPORANEITATE

Cu ochii-n sticla, fara floricele,
bolim occidental si democratic –
satui de cate-n luna si in stele
flamanzi precum prezentul simptomatic…

Mai mult ca ieri, ne vrem o loterie,
iar maidanezii se viseaza dingo –
ne vindem sau ne dam de veresie
si ne jucam trairea ca la bingo…

Contraste-n premiera ne ataca:
ne zbatem pentru caini comunitari,
iar premierul se ascunde-n troaca
printre sindromuri de veleitari…

Cutremure ne izvodesc nebunii
si-nmugureste-n porno C.N.A.-ul –
leu-i micit precum crai-noul lunii –
ne ghiortaie stomacul T.V.A.-ul…

Ruralul duce lipsa de cultura,
urbanul creste-n gasti de cartier –
nomazii-si nasc pretentiile-n ura,
comunitarii vor mai mult dever

sa spolieze-n spirit democratic
ce-am asudat sub vechea dictatura -
ne-mprastiem in parti, taras, astmatic,
canalizandu-ne amarul inspre ura…

Ce daca ne-ndobitocim copiii
doar pregatindu-i pentr-un trai de hoti
cand mortii depasesc, crescendo, viii,
iar noi ne scurgem, precum mortii, toti…

Te plang, popor roman, salbaticit
in modernismul unui nou mileniu
ca vanator de stire saracit –
prezent pierdut dinspre trecut de geniu…

Bazil Urpat Craiovan
Craiova, 18 martie 2001