Ești al meu
Cu păr ca frunzele toamna la apus
Cu ochii in amintirii albastre pierduti
Ești al meu cum nimeni nu a fost
Te-am vrut al meu și ai vrut sa fiu a ta.
Tăcerea,lipsa,inserarea is toate aproape
De mine și de tine,de amandoi
Si ne unesc și zi,și noapte
Si lumea ne unește,că-i intre noi atata...
Deci toate ne unesc,nu ne despart,cum credem...
De n-ar fi ele,oare n-ar fi mai rau?
Sa ne lege vidul,nefiinta, eterul?
Dar veacurile is pline,iubiri si amagiri
Gandirii și sentimente
Paiate si dresori
Si noi,aici cu ele,ne irosim trecutul,prezentul,viitorul...
Sunt tot pe drumul tău,tu tot pe al meu vei fii
Pavat il fac, sa calci descult pe el,sa-mi vii...