Lasă-mă să stau așa, te rog,
îmi simt genunchii tremurând,
din mine un gol se răscoală
mai îndârjit sub povara trupului,
cineva cheamă înapoi în trup, pasul
și mă întreb, ,,oare, nu există alt cuvânt pentru dragoste ?’’
ca eu să-l pot ridica la pătrat
primind în schimb fiori de fluturi,
tu, îmi culegi perle de gheață
cu mâna ta caldă și mi le dăruiești
ca la un ultim supraviețuitor rămas
după un cataclism de săruturi,
iubirea, este mai aproape decât credem
și minunea asta se întâmplă în fiecare zi,
nouă, nu ne rămâne decât să-i adulmecăm urmele
care duc spre cercul inimii.