Cu ochii-nfundați,
Adânc in orbite,
Cadavrul zăcea,
Mâncat de termite.

Insecte mărunte,
Un fel de furnici,
Rodeau a sa frunte,
Si-intrau in opinci.

Dar mortul stătea,
Făr ca să-i pese,
Lăsand a sa piele,
Cu găuri cam dese,

În pămant să revină,
Si țarâna s-ajungă,
Căci din tină venim
In viața cea lungă…

L-al cărei sfarșit,
Din nou vom muri,
Dar in mod negreșit,
Intr-un loc vom sosi.