Astăzi mă gândeam să scriu o poezie
despre viață, despre societate,
despre o muscă ce-și mânâncă în tihnă picioarele
sau despre un om ce moare fără nici o explicație

Aș fi vrut să scriu o poezie
în timp ce vorbesc de o oră și 10 minute la telefon
sau chiar când îmi spălam dinții și-mi curățam ochelarii
în timp ce mă pregătesc să adorm
sau în timp ce împătuream prosoapele
parcă atunci am cea mai multă inspirație

Într-un sfârșit reușesc să-mi fac liniște
Stoluri de alb și de ceață în mintea mea
Uite o poezie cu ciorapi roșii și dungi albastre
Se hilizește pe o cretă albă
Tabla e neagră și buretele galben
Poezia s-a expirat în timp ce-mi mâncam micul dejun