e-un iz uscat ca de migdale-amare
în casa gri a fetelor bătrâne
nimeni nu pleacă, nimeni nu rămâne
se scrie spin și se citește floare

prin colțuri de odăi demult s-au strâns
mici pânze de păianjen, albicioase
ca niște biete case-n alte case
se scrie dor și se citește plâns

dantele moi dorm într-un scrin închis
dorințe vechi în noduri de bumbac
doar de le-atingi și vezi cum se desfac
se scrie dramă, se citește vis

aici bărbații au o altă față
privesc de-un veac din rama lor ovală
par niște sfinți fugiți din catedrală
se scrie moarte, se citește viață