Mi-e sufletul în comă!
Tu l-ai lăsat stingher,
Intrând în axiomă
Cum ai intra în cer.

Te-ai dus până pe Marte,
Să mă cauți acolo?
Dar eu sunt tot departe,
Sunt tocmai pe Apolo!

Înveșmântată-n toamnă
Mă clatin spre Neptun.
Nu știu cum tu pe Terra
Iubești ca un nebun.

Ne este tot mai greu
Să mergem împreună,
Tu și cortegiul meu
De licăriri de lună.