Milostivul Domn Major


Marți e târg la noi - si piață,
Si se strâng de dimineață,
Bulucinduse-n obor,
ÃŽn raiul afacerilor,
Mulți țărani modești, cinstiți,
Și târgăi chivernisiți;

Mai vin moși și mai vin babe
Cu legume la tarabe,
Ori barâșnici cu chimir
Umblând după chilipir, -
Ce mai, lume fel de fel,
Bani să ai în portofel.

Nu știu ce hram poartă unii
În decursul săptămânii,
Că, se strecură-n mulțime,
Și se-ntrec în istețime
Cu un fel, al lor, bizar -
Ba-s în piață, ba-n bazar.
....................

Când au dat de badea Gheorghe,
Prin subtilități și vorbe,
În această hărmălaie,
Îl lăsase fără oaie
Și vreo câteva parale
Ce le-avea la dumisale.

De năduf și supărare,
El, s-a dus ca să reclame
L-ale Statului organe.

Și cătând așa, atent,
Vreo patrulă, vr-un agent,
Iaca-n fața lui apare
Unul cu o burtă mare

-Domn Majur, nacazul meu,
Doar, mata și Dumnezeu…
Îmi puteți reda avutul,
Ce mi l-a furat Urâtu’…

-Zii odată, ce te doare?

-O mioară, ca o floare,
Și-n jur de un milion,
Mi le-o șterpelit Samson.

-Și ce faci atâta caz,
Te-o strâns cumva de grumaz?
În loc să îți pară bine
Că mai ai suman pe tine,
Ce vrei, ca să te bocesc,
Si să te despăgubesc?
Nu știu cine-i, nu-l găsesc!

-Îl știu eu ! Lua-l-ar Dracu’…

-E minoritar! Săracu’,…

Îi sări în ajutor, lui Samson,
Milostivul Domn Major.
Și apoi cu voce tare:

-Ce să-ți apăr, frățioare?
Când mai vii la târg, la noi,
Vino cu mai multe oi !