Prins fără de veste orașul
se colorează sub soare
ea, o verdeață pusă la uscat
el, un vers găsit într-o dulceață

Pe pervaz porumbei murdari
sar, se lăcomesc la mici atenții
Nu-i iubesc, nu-i alung, sunt la promenadă
Vara vine ca o pețitoare
cu dinții prinși de gâtul ei chircit în frig

Ea n-a vrut să moară
Și n-a mai murit...