Dresda- un deal de moloz la fel ca oricare altul-
Plâng muzele pe note de Wagner,
plimbând de mâna fantoma lui Weber…
Europa e-o baltă de sânge-
Ea naște…
Sună trompete,
Răsună bombe
Obuzele marilor victorii
Împrăștie de-a lungul pământului
miasma doamnei cu coasă,
Glasuri, vertebre, picioare,
aripi albe, aripi negre,
Cântecul tace.
Știați(?)
Pasărea așteptării e vers răsunător în tăcere,
Roz-opalin, roz-opalin,
Weeds were spring up everywhere.

Fiica regelui Ageon este rapită de-un taur,
Se nasc demiurgi.
Se nasc comunarzi.
Se naște oaia dolby.
La capătul unui lung șir de experiențe pavlov,
În clipa șasesuteșaiyecișișaseplus1,
“L’ amor che move il sole e l’ altre stele” ,
deschide ferestra celor 1000 de ani.

Aripi albe, Dresda-
un deal albastru Voroneț la fel ca oricare altul-
Bat clopotele muzica sferelor,
Pasărea așteptării a cântat.

E vremea florilor.