soldații citesc scrisorile
printre rânduri
apoi le aruncă îngroziți
în cazanul cu ciorbă aburindă
ori în tocana de cartofi
nici un soldat nu mănâncă
două porții
ciorba e plină de
timp frumos de măritiș de pescuit
sau de îmbolnăvirea mamei
soldații mănâncă în silă
tocana se digeră greu
nu se pot înghiți toate cuvintele
și în fond nici nu se potrivește
un cartof cu –
mai am cinci luni un caporal m-a bătut
am împușcat un trandafir din greșeală
soldații rumegă cuvintele
apoi le scuipă și așteaptă
o nouă scrisoare