aveam ochii așezați pe un trepied
acolo stătea Jeanne L’Amour
și făcea cu ochiul la mine
ea mesteca gumă sau mămăligă
ea avea ochii scoși cu castorul
ea putea să ne umble ușor pe spinare ca pe iarbă udă
ea avea o plapumă din blană de iepure
ea avea un baston amuzant
ea ne spunea întotdeauna cîte flori se găsesc în noptiera și de acolo zburau fluturi albi
în cele din urma totul s-a resemnat într-un mod hotarît antipatic și am decis să-mi scot pistolul din șold
într-un tîrziu am făcut ce nu mă așteptam și am început să plâng