Făcând doar un scurt popas,
La noi în sufragerie,
Curcubeul a rămas,
Captiv... într-o farfurie!

Ouăle ce-au așteptat,
Ca broscuțele la soare,
Să devină „ou bronzat,”
I-au furat câte-o culoare.

Minunate toate sunt!
Diamante sclipitoare!
Fără să spun vreun cuvânt,
Fac un plan de evadare.

Curcubeul este sfânt!
Moștenit de-ntreg pământul!
Semn al Domnului cuvânt
Și-al iubirii legământul.

Să-l păstrez, nu m-am gândit,
Pentru mine, nicio clipă!
Prin urmare am ciocnit
Ouăle, în mare pripă.

Și ca să nu fiu certat
Pentru-atâtea ouă sparte,
Eu „Hristos a înviat!”
Spun la fiecare-n parte!