M-a inundat tăcerea după plecarea ta
Ș-am plîns ca ploaia rece ș-am curs ca lacrima.
M-am poleit în umbre, în amintiri și chin
Ș-am presărat în calea-mi și miere, și venin.

M-am furișat prin moarte ca o fantomă rece,
Vrînd să opresc cu pieptu-mi tot timpul care trece;
Și doar o clipă numai prezentul l-am trădat,
O clipă cînd prin stele pașii ți-am căutat.

Mi-am construit un templu din rugă și speranță
Și am făcut cu cerul durabil-alianță,
Te-am căutat prin cîntec și sunet de chitară
Și ți-am făcut altare din flori de lăcrimioară.

Dar ai rămas în umbră ca o visare tristă,
Ca o poveste dulce ce azi numai există,
Iar eu te chem într-una o clipă să-mi revii,
Copilărie sfîntă,liman de armonii.

Ca braÈ› la braÈ› cu tine spre orizonturi dragi,
Să mergem să culegem frumoase flori și fragi,
Să-mi regăsesc avîntul ca pasărea în zbor
Și fericirea vieții în apa de izvor.