Orașul te învăluie cu sunete de orgă înveșmântate în aur umed.
Felinarele podului Karl îți mângâie umbra stingheră.
Erai demult aici, căutându-mă între cristale și marionete,
La malul Vîltavei, unde cuvântul își sculptează în apele tulburi
Inițiala primei amintiri din ceața atingerilor pierdute,
Album cu pasiuni decolorate, vise neîncepute, dans mut.
Mi-ai recunoscut zâmbetul dincolo de ultima dună a deșertului,
Existența nu e ființa - șoapta ta, îmbrățișându-mi ezitarea.
Amețitoare plutire, nisip albastru, val afrodisiac, noi.