Noi încă nu am învățat rostirea
Cuvântului tăcere.
Poate
Vreo teamă mai mult decât simțită,
Imaturitate,
Dezechilibrul pasului interior...

Noi când suntem aleși
Pentru lipsa cuvintelor,
Risipim gesturi,
Deși,

Mâna aceasta descărnată
Pe degetele căreia
Sclipesc, fin lustruite,
Verighetele uitaților miri,
Am înțeles atât de bine
Că nu va putea înlocui
Crudul abstract al firului de iarbă.

Dar iată-ne aici,
Iată-ne goi,
Iată-ne priviți absent
Prin falsul ochi al marilor succese.