Iar vin flămândă la malul mării,



să mă hrănesc cu esența ta și-apoi



să te las fără de ființă pe nisipul umed și rece.



Îmi lipsești mai ales noaptea



când mă dezbrac de univers, când mă dezbrac de (i)ele…



Te folosesc când mi-e frică,



te ador când sunt invincibilă,



te stăpânesc, mă stăpânești…



întotdeauna negreșit, doar pe malul mării…



…iar plec…iar rămân…