Fratele Daniel e încă foarte tînăr și rătăcește pe cîmpia din jur. El încă n-a coborît
în fîntînă.
Nu i-a crescut nici mustața.
Are un păr cînepiu și nu știe ce e femeia.
Acum simte un fel de greutate în piept și rătăcește pe cîmpie. Din cînd în cînd
scoate o mică psaltire și-o răsfoiește fără să înțeleagă ceva. E însoțit permanent de o
pasăre. Un fel de șoim, numai că are cap de leu și coadă de șarpe.
Ea stă pe umărul său drept și are ochii foarte strălucitori.
Știe să citească și-l învață să descifreze psaltirea.

Cînd își deschide aripile, lasă se se întrevadă pe sub subsuori un trup de femeie.
Se hrănește cu nisip și bea apă din rănile fratelui Lazăr.
Aduce cu pasărea fratelui Kiril,
numai că e de cîteva ori mai înțeleaptă.
La fiecare lună nouă coboară în puț
și aduce o nouă psaltire. Ea este pasărea înțelepciunii.

Acum se sfîrșește luna april și începe să amurgească.