Să-mi cânți în septembrie târziu
balade cu frunze căzute în adânc
închistate în pori hămesiți
de iubiri păgâne;
Voi dansa în jurul tău ,
ÃŽn jurul lor
voi alerga până la margine de gând;
septembrie le va descompune
în mii de priviri
și să nu uiți să le închizi în valize -
căci mă voi întoarce.
Voi săruta fiecare copac, cu fiecare
răsuflare din urmă voi prinde iar viață
In pustiu-
și vânt și ploaie mă voi numi
Până când
vei țese din crengile goale
aripi
și mi le vei coase pe inimă.
să adun în fiecare frunză
pașii mei- mai aproape de tine
vor deveni rădăcini.