Cu pașii prin lutul
Din pământul trupesc,
Mă sfărâm și m-adun-
Mă ciobesc- mă lipesc;
Și de torțile-mi aspre
Mă avânt în neant
Urmărind locuri line,
Ferind să mă sparg.
Și când cioburi las dâră,
Inerent pe cărări,
Mă las pradă genunii,
Și rasar printre zari.