Vezi iubite
visele mele,
cum cad alene
sfărâmate de vreme,
ca frunzele uscate
atinse de brumă
risipite de vânt
fară nici un cuvânt.

Auzi iubite
înserarea coboară,
s-așterne ușor
în sufletul plin de dor,
perdeaua de-ntuneric
învăluie zarea
s-aude doar vîntul
cum cuprine-naltul.

Acum iubite
găndurile toate
amețite de noapte,
caută cărarea
drumul spre tine
învăluit în mister
ascuns mereu
de sufletul meu.

Ascultă-mă iubite,
găndul meu vine
mereu spre tine
deși înserarea
învăluie zarea
eu caut fiorul
care cuprinde dorul
dorința și zborul.