Mă întreb de multe ori
ce este cu adevărat al meu
*
un aer vehiculat fiecare secundă de păsări
care spintecă amurgul cu aripile pe dos
*
un aparat de fotografiat movilițele
în care îi voi păstra cândva pe mama pe tata
lucrurile lor
*
bucata de țesătură în care am să păstrez și după moarte
durerea de a nu fi pictat niciodată un fluture
*
urcușurile pe deal și umbra fardată
frecvența cu care m-am înșelat
despre


nu mai sunt blândă ușoară și înțeleaptă ca fata popii
intru de fiecare dată într-o nouă capcană
nu caut iarbă de leac






(MINUNEA VA VENI MAI TÂRZIU, ed. Feed Back, Iași, 2011)