punctul acesta
îndoindu-se
atâta ascultare
ieșită din gura copiilor

***

nimic incurabil
doar umbre imitând pas cu pas
tăcerea tatălui
acoperindu-și fața

***

deasupra păsări
niciodată așezare
gând făurit
din tine
în plus nimicul
tremur ieșit din trup
non linear

***

mă feresc de cuvinte
de linia trasă
până la metaforă
ori închisă
într-un obiect de cult
îngăduit echilibrul
și zâmbetul subțire

***

cuvintele cresc
singure
-lumea e alt_a
cum o invazie verticală
se întâmplă a fi

***