Rechizitoriu

adresat lui Moș Gerilă

Noi doi, de cinci ani încoace
Ne-ntâlneam, văzând că-ți place
Să-ți recit o poezie,
Într-un gest de simpatie.
Ca apoi să stau timidă,
Moșu' pân’ să se decidă
Să-mi dea strâns împachetată
Jucăria preferată.

Între timp am mai crescut
Și pot altfel să discut.
Eu socot că nu e drept
Ca un an întreg s-aștept
Și să nu fac nici greșeli
Nici pozne, nici aiureli,
Fiindcă ți se spune tot
Și de dar m-am lins pe bot.

Crezi că sunt atât de mică
Încât să-ți mai știu de frică?
Noi ne întâlnim taman
La sfârșitul unui an.
Restul zilelor ce faci?
Ce mănânci, cu ce te-mbraci?
Tu te culci după-amiază?
Șeful tău te-apreciază?
De crescut tu ai copii?
Ai necazuri, bucurii?
Ai cei șapte ani de-acasă?
Ai nevastă drăgăstoasă?
Cum ți-a fost copilăria?
Îți plătești la timp chiria?

Vezi, eu nu știu mai nimica
Ce faci toată ziulica
În schimb tu te informezi
Și apoi mă-ncondeiezi.
La secu' dac-ai lucra
Bine te-ai mai descurca.

Te cuprind dintr-o privire
Și-mi stârnești nedumerire.
Oare ți s-a spus vreodat’
Cât arăți de demodat?
Barba ți-este albă toată
Lungă și nepieptănată.
Plete ai ca de haiduci.
La frizer nu te mai duci?
Ia încearcă și îmbracă
Niște blugi, tricou și giacă.
Sacul ți-e ca vai de lume,
Parc-ai duce-n el legume.
Și-atelajul, mai ales,
N-are marca Mercedes.

Felul cum te-am beștelit
O să-ți dea mult de gândit.
Dar nu cred c-o să-mi porți pică
Mie, o fetiță mică,
Pentr-o scurtă, personală,
Critică principială.
Și ca s-o finalizez,
Îți propun și îți urez
Să-ți faci plan cu chibzuință
De măsuri în consecință.
S-apari mult mai șic la anul,
Să stea-n coadă și motanul.

Îmi exprim în încheiere
Încă un punct de vedere.
Moș, copiii toți îți spun,
Ba Gerilă, ba Crăciun.
Nu la nume-mi fac probleme
Pot cum vor ei să te cheme.
Ce mă deranjează-un pic
E că „moșule” îți zic,
Când tu nu ești moș defel.
Ești, știu eu, un...tinerel...