Vapori senini
Înfășoară lumina de pe lac,
Petale de crini
Spre cer se-nalt;
Liniștea cîntă la pian,
Fericirea îmi sărută tălpile
Eu, îi zîmbesc din van;
Marea încet își aprinde lămpile--
Să-mi lumineze zborul...
Acolo... de unde strigă dorul...
Ah! Zbor spre casa mea...
Plec din marea călătorie,
Am închis cartea--
Pline mi-s nările cu praf de euforie,
Srănutul îmi zmulge chinul, durerea,
Tresar de pe umeri pietrele grele;
Cerul își întinde brațele ca niște bretele,
Le coase-n aripile-mi plăpînde
Și ca-ntr-un vînat de viperă
La sînu-i cald, albastru, etern, mă cuprinde...
Sînt acasă, sînt liberă!