Flori de zâmbet
dăruind
din a soarelui paletă,
ochii-n lacrimi
mi-i surprind,
aplecați
spre-o violetă.

Mi-ai trimis-o
pe-o clipire
şi descopăr
şi în plete
dintr-un farmec
de iubire,
un noian de violete.

Ba, mai mult
întreaga fire,
violetă, azi îmi pare.
Cum mă ştii,
dintotdeuna;
eu iubesc
astă culoare!

Şi-ntr-o noapte
violetă,
îmbracată-n violet
am să-È›i vin
în vis,
cochetă;
tiptil, tandru şi discret.