La porțile pieței Corona
Mă văd răsfoind paginile unui tom prăfuit
Poeme despre singurătatea algelor verzi
Și brune

La porțile pieței Corona
Mă ascund în mulțime și văd
Cerșetori pregătiți să înfrunte mila
Ca pe un dușman invizibil
Prevestind bunătate și ploi...

Ce dacă mă plimbam prin memorie?
Încet, fără grabă...
Amintirile ca niște străzi pietruite
Pline de gânduri, ca de-o mulțime pestriță

La porțile pieței Corona
Poposesc iar negustorii de vise,
Ca un stol de corbi flămânziți,
Croncănind victorioși
Dimineața, pe leșuri...

La porțile pieței Corona mai vin
Împins de-o dorință ascunsă
Și grea
Printre bănci, trecătorii grăbiți
Prevestindu-și sfârșitul de secol
Doar tu, învăluită în fum
Pe o bancă de ceața albastră
Mă aștepți, ochii tăi
Ca o poartă spre viitor