La reanimare...
Ticăitul ceasului
la pas cu seringa



Abia desprinsă
de sub ochiul de sticlă,
o lacrimă



Convalescență:
atât – o stană de piatră;
dar ochii, cât de vii!



Privirea spre cer...
Sub decolteul surorii
totuși viața



Strajă la căpătâi
după o noapte albă –
borcanul de iaurt



Masca de oxigen...
Tot aerul din lume
n-ar mai fi de-ajuns



Raze de laser
în sala de operații...
Acum, la ce bun?



ÃŽn sufletul lui
sălășluia Dumnezeu...
N-avea cum să moară!



În drum spre morgă...
Când s-a făcut atât de larg
costumul de mire?