astăzi nu am inspirație
sunt un pescar fără undiță
un ulcior vechi fără apă
habar n-am despre ce să scriu
poate despre cum îmi umblai pe pleoape
cum te chemam între cearceafuri adormite
cum te jucai X și 0 pe spatele meu
mai desenai o inimă
sau numele tău
îmi arde încă pielea acolo
mă doare uitarea
eu citeam
tu mă sărutai
eu dădeam pagina
tu buzele
mi-ai adus tristețea
ascunsă în buchetul de crini
florile s-au uscat de atunci
durerea a rămas în mirosul pielii tale
lângă geamul unde îmi spuneai
că ei îmi vor vedea sânii
eu râdeam
tu mă acopereai cu tine
nu știu despre ce să scriu
inspirația a murit odată cu iubirea ta
cuvintele rămân
într-un copil singur
care nu te uită
o să scriu altădată