Te-trebi de-i viata grea-usoara
De ce nu aluneca precum arcusul pe vioara,
De ce nu curge ca apa lin la vale
Si de ce pe obraji ai ale suferintei lacrimi amare?

Te vad nedumerit si-nstrainat
Si speriat de drumul vietii cel ai de urmat,
Te vad cum cazi si lupti sa te ridici
Dar ai in fata ta doar piedici.

In intuneric iti cade lacrima usoara
Caci ai vrea soarta sa-ti fie comoara,
Dar stii tu oare sa o pretuiesti
Si-n suflet tandru sa o tainuiesti?

Te-ai intrebat tu oare daca meriti
Fericirea sublima sa o capeti?
Ce ai facut tu pentru omenire
Ca-ntr-un final sa vezi o mica gingasa licarire?

Poate nimic sau poate tot
Poate ai in viata un rod mai copt,
Sau poate ai doar cenusa vie
Ce peste tine in curand o sa fie.

Nu te mai plange ca nimic nu ai
Daca nu te straduiesti sa ridici macar un pai,
Renunta sa mai fi un trantor,parazit
Caci de altii repede vei fi nimicit.

Eu doar iti spun si nu insinuez
Ca asta-i viata ta de existent,
Te sfatuiesc,nimic mai mult
Si ia de aici tot ce e bun.

Dar daca este asa cum cred
Sa stii ca a recunoaste nu e un defect,
Greseala de stii sa ti-o insusesti
E-un inceput bun ca sa reusesti.

Acum priveste si tu in urma ta
Si vezi daca-ai facut ceva,
Si apoi roaga-te la divinitate
Ca de mai multe bune sa ai parte.