turbez in linistea nelinistilor mele
cand nici un semn nu vine din nici
macar o parte, nici de la dumnezeu,
nici ingerii, nici macar ingerii cazuti
sa dea vreun semn, sa ma ajute
sa trec peste momente proaste.

azi trebuie sa plec, sa ma intorc,
n-am nevoie de aripi sa zbor,
eu zbor oricum de cand m-am nascut
printre emotii si senzatii noi
sub ploile ce nici nu mai sunt ploi.

trebuiau sa iti ajunga florile
si cine le delivereaza nu a aparut,
florareasa insa ti-a dat flori
si pentru mine, si pentru el
si pentru tine, poate-ai sa intelegi.

mai am un pic si explodez, rabufnesc
la fiecare a saptea secunda, la fiecare
nota ce ma doboara incet din picioare,
la fiecare ritm pe care incerc sa il gasesc
numai cu gandul ca ai sa te regasesti
in el.


29 iulie 2006