Intre patru pereti de plumb,
In sase secole mi-a batut inima
O singura data...
Mii de insecte mi s-au tarat pe sub piele.
Cu degetele crengi contorsionate
Mi-am scarpinat mancarimea
In toate locurile gresite;
Cu un gand mi-am scurtcircuitat creierul;
Din toate a ramas doar frustrarea.
Undeva sus ar trebui sa fie o luna -
Un nor s-a cristalizat peste ea
Fara veste, fara sunet.
Am tencuiala sub unghii
Si sange intre dinti.

Noaptea n-a avut niciodata pereti ca acum