La mormântul Părintelui Cleopa Ilie

Se cade să îți fi aprins o lumânare,
Se cade-o rugăciune să-ți fi spus,
Se cade să-ți fi pus, măcar, o floare
La crucea celor vii, chiar dacă nu-s –

Se cade să fi plâns, cu ochiul rece,
Se cade, poate, să fi înviat,
Se cade în mormânt să fi urmat
Inima ta, ce-n viață, ne petrece –

Se cade să fi-nchis doar, cu rușine,
De-atât pacat, și ochii, amândoi,
De-atâta rău, ce l-am știut de bine,
De-atâta împietrire la nevoi –

Se cade să fi miluit un om ce n-are
Acoperiș, nici hrană la copii,
Sau o femeie ce n-avea parale
Să mai rămână-n lumea celor vii -

În loc de toate, tot să iau din tine
Eu am venit, și-am luat de pe mormânt,
O așchie de lemn, și-am pus-o bine,
Să am hrisov din crucea unui sfânt –

O viața-ai dat, și dăruiești și-n moarte,
Așa esti tu, părinte, tot dator
Celor cu carte, să mai scrii o carte
Cu fiece durere, și oscior…