E bine să mai poți să zbori
Chiar dacă plouă uneori
Și e frumos să mai visezi
Și-atunci când n-ai în ce să crezi...

În fiecare dimineață.
Mă scol cu zâmbetul pe față,
Dar de fapt nu simt fericire,
În suflet am doar amăgire.

Și-mi pare ziua tot mai grea
Când simt un gol în viața mea,
Când n-am prietenii aproape,
Pe nimeni să îmi țină parte.

Și pulberi grele se aștern
Când vine noaptea în infern.
Aud ecoul amintirii
Și simt doar tremurul privirii.

Păcat că m-ați lăsat cu toții.
O să m-alătur poate nopții
Și am să cred de-acum în ea
Cum credeam în prietena mea.

Și chiar dacă îmi este greu
N-am să uit să zâmbesc mereu.
Deși în inimă port ură,
Am să zâmbesc. I-o viață dură!