Cum mi-am angajat clipa taxi?


Îmi scăpase din programul zilnic o clipă,
O clipă liberă,așa cum scăpase cineva în John Lennon un glonț,
Și nu știam ce să fac cu ea.
Așa că, m-am gândit să mi-o fac taxi,taxi clipă,
Care să ducă puțin din viețile oamenilor spre idealul lor
Ce nu știau că e mai departe de ei cu o clipă.
Clipa mea a fost chemată de un telefon anonim și s-a dus ,
Punându-se în continuarea vieții lui Cezar și făcându-l să fugă
Chiar de sub sclipătul cuțitelor ridicate în aer de ceilalți asupra lui.

Clipa a fost oprită altădată de un om pe stradă,om care a văzut că e liberă
Și s-a pus înapoia acuzatorilor lui Socrate,astfel încât s-au mai gândit.
Dar clipa mea avea taxator și bonul călătoriei ce ieșea la final era părul meu
Care creștea pe toată durata drumului.

În altă zi, în clipă s-a suit Agatha, soția lui Bacovia, când acesta era pe moarte
Și a zis că îi mai trebuie soțului ei o clipă să tragă podul de la mal,
Ca să moară în pace. În altă zi, un om care vedea bine căuta un glonț orb
Pentru Maiakovski, de o clipă mai avea nevoie ca poetul să trăiască.

Clipa mea fusese angajată taxi ca să îi ducă roze lui Macedonski
Pe patul de moarte și ea a împins spitalul mai aproape de blocul lui Esenin,
Dar aici, din păcate trebuia un cuplu de clipe.

Regret, am chiar mustrări de conștiință că nu s-a pus clipa în
Continuarea vieții lui Labiș ! Poate în următoarea clipă I s-ar fi dat
Niște bani pentru ceva poezii de la vreun ziar și și-ar fi putut lua un taxi
Și n-ar fi ajuns sub tramvai.

Dar mi-a spus clipa că vede mereu tramvaiul ucigaș cum umblă printre
Batiste de cartiere și cum ruginește aici în oraș de plânsul cerbilor,acolo-n pădure.
Se simte bătrân și șina de sub el face flebită și o dor oasele negre pe care le are,
Negre ca pușca tatei.

Împins e viitorul mai la vale,de pe fața de masă albastră am
Dat la o parte firimiturile nori și am început să mănânc smântâna făcută
Pe dramele puse la prins.

A și întârziat clipa mea,altfel nu m-aș fi născut dintr-un cer
Predându-I cheia altui cer care are însă uși mai multe și mai larg deschise,
Încât li se întind țâțânile ca și copiii dimineața.

Dacă vreți ,chemați taxiul clipă așa cum ați chema o oglindă
Să se omenească în voi așa cum voi vă oglindiți în ea.

16.aug.2006