Treișpe a treia șapteșopt
Apare omul cel necopt
Doctorul zbiară: a ieșit!
Mama leșină: bun venit...

Eu nu țin minte ce-am făcut
Dacă am plâns sau am tăcut
Þin minte doar că eram eu
Cu mingea ridicată la fileu

Prostul nu e prost destul dacă nu e și fudul,
Ipocritului din mine: țin-te bine!
Că am să mă ridic...
un pic...

Și am să vă salut de la distanță:
Un geniu s-a născut... și moare o speranță.