Din amintiri sexual-funeste – răzbunare lirică


– ... unei xeroxiste... –

Felină grațioasă...
Precum albastru’ de rusia te mișcai
în decor...

...te văd și acum
parcă totul s-ar petrece aievea:
cu părul ondulat, frumoasă, ochi aventurin... (sau poate mintea mea denatura realitatea sub influența beției hipnotice a – cică – iubirii)
prin perdeaua de ceață
a țigării pe care ai aprins-o la un pahar de (nelipsită) bere...

..........................................

ai citit (nu are legătură cu a înțelege) pentru prima dată Coelho
după ce eu ți-am dat cea mai ușurică carte din istoria literaturii (personale): alchimistul.

nici măcar de Dali nu auzisei, dar nu cultura ta conta pentru mine...
însă ai reușit să mă acuzi cu nepăsare
că stau în calea dezvoltării tale intelectuale...

.... și aveai dreptate...

și să știi că într-un tîrziu, aproape final, am realizat,
iar acum îți dau, din nou, pe deplin dreptate:
să nu ai șlapi pentru picnic, ca bărbat,
e o mare rușine, e dezgustător,
e chiar un păcat de moarte...

..........................................

Recunosc:
– voi regreta etern – grav în noaptea aceea am greșit. Cînd am...
Și nu numai...

... ți-am implorat iertare.

Cu toții suntem tributari unor inadvertențe regretabil-amare...

... dar stai liniștită
și aici și iarăși te asigur că ai avut dreptate:
numele tău nu va fi menționat nicăieri,
nici măcar în cele mai neînsemnate, alături de numele meu, anuare...

Adio.

o-i fi răutăcios?
sau poate frustrat?

Oricum: așa a fost să fie – zicea...

– nu se merita – vagaboanda anonimă dreptate avea...