De-ai fi uitare
m-as face gind ratacitor in lume
si poate ca izbindu-te in timpla dorul
ai zabovi inca o clipa pe la mine
sa vezi cum mi-a-nflorit de ros bujorul.

De-ai fi tacere
m-as face glas de fluier in cimpie
si ti-as doini a jale in ureche
apoi te-as astepta in circiuma pustie
cu un pocal de vin in mina dreapta
si-n ochi ispita unei ore de betie.

De-ai fi o mare-nvolburata
Cu efemere valuri innodate-n stinca
m-as face tarm si glezna si pescarus si alga
ca-n rasarit de ziua
cu ape sa ma fringa.

De-ai fi iubire
As impleti din sentimente cercuri
Si-am vietui in ele ca-n paradisuri mici
Alunecind spasmodic in deserturi.
Si am fi zbor dar si cadere
Traindu-ne intens si ilicit
In miini ti-as pune-n zori de zi vreo doua mere
Iar pruncii ti i-as naste-n asfintit.

29.06.2002