mă țintuiești cu ochii tăi de fiară
rănită-n colț de uliță obscură
ești un pion și crezi că sunt o tură
tânjind decis ca spaima ta să piară
aș vrea să-ți mângâi blana nu se-ndură
curajul tău să dea un pic pe-afară
cu coada-ntre picioare te-ndrepți iară
spre-un loc ferit căci oamenii te-njură
printre mașini pierdut și trist de-a pururi
ți-ai dus necazul singur ai rămas
prin piața goală dai mai multe tururi
găsești un os și-astfel mai trece-un ceas
și eu privesc spre nori ca sumbre șnururi
și tot ca tine-s câine de pripas


17 decembrie 2006