Eu sînt păpușarul
care își pierde brusc îndemînarea
cînd e pus să joace
spectacolul propriei sale vieți.
Nu știu nimic despre mine
decît că pot face păpușile
să pară vii. Atît de vii încît,
uneori, aud cum le bat inimile.
Atunci rămîn cu ele
zile și nopți hipnotizat
ca un sălbatic în magazinul de ceasuri.
Stingeți lumina, stingeți lumina,
plecați, nu mă întrebați nimic,
vă rog. Cuvintele au pentru mine
fragilitatea baloanelor de săpun.
Sînt păpușarul fără chip,
nu mă căutați în culise.
În loc de flori, trimiteți-mi
păpușile cu care voi
ați uitat să vă jucați.