De n-ar fi fost Dalila-n acea seară,
Ai fi avut și-acuma părul lung
Și n-ai mai fi erou fără de țară,
Tot căutându-ți forța, îndelung..

Plătit-ai scump, elogiul frumuseții
Regreți și-acum o clipă de amor,
Căci în zadar te plângi la poarta sorții
Rămâi stingher în fața ușii; or

Preaplin, de-nverșunare adunată
În ani de lungi peregrinări în van,
Dar mai șiret decât ultima dată
Te tot răzbuni pe femininul clan.

Renunță să mai pedepsești femeia
De-a doua șansă, zeii râd cu spor
Nu-i vina ei c`avu` odată cheia..
Ci-a ta, că n-ai fost demn de-naltul lor!