Târâtă de părul din nas
Ideea savurează plimbarea de dimineață.
Stăpânul o întărâtă biciuind
Copacul cu privire de malpraxis congenital.
Esență de marxism pur,
Zațul cafelei brațele-și încolăcește pe mucul de țigare.

Stăpânul rupe tăcerea:
"La Dracu',linguriță oblojită,
Și Mao măcina mai bine zahărul
În dinți de burghez."
Amețită de aburii minții,
Ideea cade în rotocoale,
Strivită.